• Capcanele reprezentărilor în depresie

    Fiecare dintre noi și-a spus măcar la un moment dat în viață că trăim într-o societate egoistă, populată cu oameni individualiști și indiferenți față de trăirile celor din jurul lor. Apoi am trăit momente frumoase alături de prieteni, ne-am bucurat pentru succesele acestora sau ale unor oameni pe care nu-i cunoaștem dar ne-au inspirat prin forța lor. Mai târziu am reușit la rândul nostru, alături de colegi, să schimbăm ceva în bine în societatea în care trăim, să o transformăm într-o măsură modestă, într-un ”un loc mai bun”, și asta ne motivează în fiecare zi să mergem mai departe cu optimism. Unii oameni însă par a înregistra doar experiențe negative, cu fiecare contact, cu fiecare încercare pe care o fac de a realiza ceva, de a se insera în medii profesionale și sociale. Rezultatul pare a fi mereu același: sunt din nou dezamăgiți de oameni, de societate, de mediile profesionale, de natura umană, se simt respinși și nepotriviți cu această ordine socială și oriunde privesc, la știri, în ziare, pe stradă, la supemarketul din colț, răul pare să primeze. Deși de multe ori coexistăm și navigăm în același mediu, uneori, în baza experiențelor de viață anterioare, a convingerilor și reprezentărilor pe care ni le-am format despre lume, despre noi înșine, despre ceilalți și despre viitor, percepem și radiografiem acest mediu comun cu totul diferit unii de ceilalți.

    O serie de experiențe negative de viață trăite succesiv fie în copilărie și adolescență fie mai târziu în viața de adult, în combinație (sau chiar independent) cu anumiți factori personali care se constituie în elemente de vulnerabilitate, sunt cunoscute drept cele mai frecvente cauze ce conduc treptat la instalarea unei tulburări emoționale pe care o denumim simplu: depresie.

    Depresia, după cum certifică și studiile psihologice și de neuroimagistică mentală din domeniile adiacente, e responsabilă pentru deformări de gânduri (așa numitele distorsiuni cognitive la diferite niveluri), percepție și reprezentări despre sine, lume și ceilalți, pentru selectivitatea atenției, deformarea percepției și prelucrării mentale a informațiilor și a trăirilor emoționale, sau pentru alterarea imprimării și extragerii anumitor elemente din memorie. Toate acestea sunt determinate și întreținute de modificări ale manierei în care se activează și funcționează anumite sectoare și structuri ale creierului responsabile de funcționarea unor glande și sisteme implicate în special în prelucrarea informațiilor cu relevanță emoțională, în generarea și gestionarea emoțiilor și a activității hormonale aferente. Modul în care procesăm evenimentele și informația din jurul nostru, reprezentările care rezultă și comenzile transmise către organism în baza acestora, precum și maniera în care aceste tipare de procesare se auto-alimentează și se auto-întrețin, merită în mod categoric, o analiză mai atentă dacă dorim să înțelegem de ce aceeași realitate este posibil să fie radiografiată și interpretată diferit.

    Este ușor și logic să înțelegem cum protagoniștii unor repetate evenimente de viață negative (unele chiar traumatice prin natura lor), au dezvoltat datorită faptului că nu le-au putut preveni, evita sau controla, sentimente de neputință, neajutorare, neîncredere în propriile forțe și în ceilalți, sentimente negative față de oameni și pesimism în ceea ce privește viitorul propriu. În cazul lor, a avea încredere într-un viitor bun implică a-și imagina un viitor mai bun decât experiența concretă, repetată, avută până atunci și care are de obicei câștig de cauză. A continua cu experiențe nereușite pe plan profesional – precum negăsirea unui loc satisfăcător de muncă, concedieri repetate – și în celelalte compartimente ale vieții accentuează sentimentul de nereușită, nepotrivire cu ceea ce cere societatea, cu modelul de succes social și profesional promovat de societatea în care trăim. Drept urmare, persoana în cauză sfârșește prin a avea o imagine despre sine, despre ceilalți, despre experiențele sale de viață și despre viitor, toate negative. Aceste reprezentări negative în cele patru domenii constituie principalii piloni ai depresiei la nivelul distorsiunilor de gândire. Aceste distorsiuni ajung să fie bine înrădăcinate în mintea individului, devenind însăși viziunea lui despre lume și viață, nemaiîndoindu-se de valoarea lor de adevăr. Aceste credințe sunt permanent alimentate cu argumente despre veridicitatea lor de către o serie de distorsiuni ale atenției, ale prelucrării informațiilor, ale codării și extragerii din memorie precum și de alte distorsiuni intermediare de tipul credințelor despre ce anume trebuie să facem și cum să funcționăm în societate, toate constituind un cerc vicios care se alimentează și se auto-întreține.

    Spre exemplu, filtrarea selectivă a evenimentelor din jur, a informației primite și interpetarea negativă a acestora reprezintă o particularitate a funcționării psihice tipic depresive care este responsabilă atât pentru instalarea depresiei cât și pentru menținerea acesteia. Din evenimentele și informațiile existente în jurul lor, persoanele care suferă de depresie selectează subiectiv și se concentrează asupra prelucrării celor negative, le ignoră pe cele pozitive și percep informația negativă ca fiind mai negativă decât este de fapt sau pe cea neutră drept negativă (Dearing și Gotllib, 2009). Simple afirmații ambigue sunt interpretate negativ, însemnând că dintre multitudinea de posibile înțelesuri și mesaje pe care le pot purta, pozitive sau neutre, tocmai sensurile sau înțelesurile negative sunt alese și decodate fără nicio îndoială în privința corectitudinii lor. Decodarea negativă își dublează efectul datorită convingerii indivizilor asupra adevărului acestor mesaje, care în plus se întrepătrund logic cu o serie de argumente, convingeri și reprezentări congruente (toate negative) existente deja în mintea persoanei, care susțin la rândul lor această interpretare negativă.

    Persoanele depresive prezintă o reactivitate mai ridicată a unei părți componente a creierului denumită amygdală. Dacă indivizii care prezintă o amygdală super-reactivă sunt în același timp purtătorii variantei scurte și nu a celei normale a genei 5-HTTLPR – gena răspunzătoare și de transportul eficient al serotoninei -, vor prezenta un factor suplimentar de vulnerabilitate pentru depresie (Caspi et al., 2003), aceștia realizând cele mai puternice deformări negative (Munafo et al., 2008). Întrucât amygdala este responsabilă pentru evaluarea negativității unui eveniment și în cazul persoanelor suferinde de depresie exagerează natura negativă a acestora, automat dictează axei hipotalamo-pituitar-adrenală (HPA) secreția unei cantități mai mari de cortizol. De-a lungul timpului, repetându-se sistematic această supra-secreție, se ajunge la hipercortizolemie, responsabilă la rândul ei pentru instalarea depresiei. Interpretarea negativă repetată a evenimentelor de viață și atașarea unei semnificații profund negative la codarea acestora în memorie, au un impact suplimentar asupra axei HPA și pun în mișcare ciclul descris anterior implicând sistemul serotoninergic super-reactiv și conducând, drept consecință, la depresie (Beck, 2008).

    Încă un element demn de menționat despre selectivitatea cu care extragem informația din mediul care ne înconjoară pus în evidență de studiile de psihologie cognitivă și socială îl constituie așa numitul bias atențional confirmatoriu, constând în predispoziția de a selecta, a reține și a oferi credibilitate doar informațiilor și argumentelor care ne confirmă teorii și credințe pe care le avem deja despre realitate, despre noi și despre oameni și de a ignora mai degrabă informațiile care contrazic aceste credințe proprii (Baron, 2000). Reține însă atenția faptul că acest bias atențional confirmatoriu, în cazul persoanelor depresive având reprezentări negative despre ceilalți, despre sine, viață și viitor, interacționează cu acest conținut negativ și cu selectivitatea negativă specifică acestor indivizi. Deși elementele descrise mai sus reprezintă doar o parte din tabloul de interacțiuni ce constituie cercul vicios caracteristic depresiei, rămâne de reținut faptul că reprezentările negative nontranzitorii, intruzive și stabile în timp despre compartimentele menționate anterior pot fi problematice, pot sta la baza unor simptome emoționale neplăcute cu care altfel ar fi fost dificil de corelat și, drept urmare, merită o analiză aparte (mai ales în situația în care coincid și cu alte aspecte descrise).

    Din tabloul general al compartimentelor funcționării cognitive, emoționale și comportamentale afectate de către depresie, reprezentările și distorsiunile cognitive specifice pot fi corectate rapid și eficient în eradicarea depresiei pe termen lung prin intermediul psihoterapiei, și mai ales al psihoterapiei cognitiv-comportamentale, aceasta fiind cunoscută în special datorită eficienței intervenției atunci când nucleul patologic principal al tulburării este localizat la nivel cognitiv.

    Psiholog clinician și psihoterapeut Simona Mălăescu

    Cabinet individual de Psihologie

    Str. Card. Iuliu Hossu, Nr. 63, Ap.10

    Cluj Napoca

    • Baron, J. (2000), Thinking and deciding (3rd ed.), New York: Cambridge University Press. Beck, A.T. (2008), The Evolution of The Cognitive model of Depression and Its Neurobiological Correlates, American Journal of Psychiatry, 165:969-977.
    • Caspi, A., Sugden, K., Moffit TE, Taylor, A., Craig, I.W., Harrington, H.L. (2003), Influence of life stress on depression: moderation by a polymorphism in the 5-HTT gene. Science 301:386-389.
    • Dearing K., Gotllib, I. (2009), Interpretation of Ambiguous Information in Girls at Risk for Depression, Journal of Abnormal Childhood Psychology, 37:79-91.
    • Munafo, M., Brown, S., Hariri, A. (2008) Serotonin transporter (5-HTTLPR) genotype and amigdala activation: a meta-analysis, Biological Psychiatry, 63: 852-857.
    Leave a reply →

Trimite un mesaj

Cancel reply

Cabinet Simona Mălăescu

Str Clinicilor
nr 50, et 1
Cluj Napoca


  • Mălăescu Simona

    Mălăescu Simona

    Psiholog clinician si Psihoterapeut specializat in Terapii cognitiv-comportamentale

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial