Îmbătrânirea cu succes … Ne-o datorăm!

It is not how old you are, but how you are old.

Marie Dressler

O fostă clientă scria într-un testimonial: ”După ce am trecut peste 50 de ani au apărut primele probleme de sănătate pe care nu le recunoșteam ca simptome normale și le-am cam dat bataie de cap la medici, am apelat la ei fără să-mi fac griji că-i deranjez. Culmea era că analizele erau bune, dar eu nu mă simțeam pe măsura lor.”

Era printre puținele persoane pe care le-am întâlnit care până la urmă, ajutată și de copii, a înțeles că și-o datora sieși! Își datora ei însăși să continue căutările pentru a se simți cu adevărat bine la vârsta respectivă, după o viața de muncă, sacrificii și funcționat pe modul ”pilot automat”. Copii erau adulți, cu adevărat împliniți, departe însă de România, dânsa era la pensie … era cu totul neobișnuită cu aceasta stare de lucruri: ”să treacă dânsa pe primul plan”. Pentru prima dată am văzut un om surprins că era dator să îngrijească doar de sine însuși întrucât toată lumea de care se preocupase până atunci era foarte bine, autonomă și o îndemna să aibă grijă de dânsa ca unică manieră de a-i face pe ei fericiți: să o știe bine, sănătoasă și mulțumită după o viață pe care le-a dăruit-o lor. Viața de sacrificii se terminase și rolul ăsta de ”am rămas pe primul plan, să îngrijesc de mine” era un rol foarte nou, care trebuia învățat acum ….

          Mai ales la vârste mai înaintate, conceptul de îmbătrânire cu succes (succesful ageing) e aproape complet străin marii majorități a populației, chiar dacă el poate fi identificat încă din anii 50 și începând din anii 80 a fost utilizat intensiv în plan internațional.

         Procesul de îmbătrânire de succes se referă la menținerea unei stări de bine fiziologic, mental și social la o vârstă mai înaintată (Rowe și Kahn, 1997) dar și la modificarea mentalității, a raportării (noastre a celor implicați, dar și a celorlalți) la procesul de îmbătrânire și la calitatea vieții pe care o putem deține la vârsta a treia și a patra. Cea mai accelerată îmbătrânire a organismului se produce de fapt când te consideri bătrân, când vezi vârsta respectivă ca pe o povară, o perioadă de care ți-e groază și prin care te târăști părându-ți-se că nu mai ai nimic de spus și fără să mai anticipezi obiective personale de atins care să îți aducă satisfacție.

            Cu toate că numărul persoanelor în vârstă va fi mai mare pentru următorii 40 de ani, decât al tinerilor și al copiilor spre exemplu, cercetătorii în psihologie nu se calcă neapărat în picioare, (nici psihoterapeuții în sfera practică) în goana de a studia sau extinde programele psihoterapeutice din sfera psihologiei non-clinice când vine vorba de generația matură sau a patra. Câțiva o fac însă și o fac bine, realizând probabil cât de puțină atenție acordăm cu toții, inclusiv când vine vorba de noi înșine, ideii de a ne simți în maxima formă pe care ne-o permite organismul la o anumită vârstă. Nu ne surprinde așadar nici focusarea masivă a cercetărilor pe aspectele negative ale îmbătrânirii, sau pe prevenția declinului formei fizice ce caracterizează perioada tânără.

           E o realitate faptul că sănătatea organismului și acuitatea funcțiilor acestuia se deteriorează cu vârsta, dar tot o realitate este și faptul că a gândi și a te comporta ca o persoană de 80 de ani la 60 de ani accelerează rapid procesul de îmbătrânire și mult mai eficient decât s-ar întâmpla în cazul unei persoane care la 60 de ani, se comportă, are mentalitatea și programul activ al unei persoane de 40 de ani. Menținerea vitalității și antrenamentul cognitiv, a unei bune autoreglări emoționale sunt elemente cheie ale unei îmbătrâniri de succes, dacă nu pentru alte motive cel puțin pentru cel al întârzierii deteriorării cognitive și întârzierii apariției demențelor.

          Cea mai mare parte a persoanelor în vârstă, dar mai ales din România au o stare emoțională proastă, în care își face loc, treptat, lipsa speranței și optimismului, bucuria de viață, nivele medii sau avansate ale depresiei, decompensarea emoțională ducând la decompensarea cognitivă, a sistemului imunitar și în final afectând forma de ansamblu a întregului organism. Menținerea unei stări psihologice bune, rezolvarea corespunzătoare a problemelor emoționale și dobândirea unor abilități simple de autoreglare emoțională reprezintă principala condiție a întârzierii procesului de îmbătrânire. Există o legătură între bunăstarea psihologică și emoțională, mai precis plasticitatea procesului de autoreglare emoțională și nivelul iraționalității, erorilor de raționament și procesare a informației sau problemele de patologie emoțională și de personalitate mai complexe ce se accentuează cu vârsta.

           De cele mai multe ori la această vârstă este nevoie de antrenamentul emoțional și direcționarea procesului de control și antrenament cognitiv obținut de regulă sub îndrumarea unui psiholog.

           Dar câți mergem la psiholog? Câți nu ne spunem ”păi dacă nu am mers eu la psiholog pentru chestii mai grave și am trecut peste ele singur (și cu ce preț!!! am spune), să merg acum doar pentru a învăța cum să îmbătrânesc cu stil?

         Dacă până acum nu a fost importantă deteriorarea stării de spirit și impactul emoțional al unor evenimente precum divorțul, decesul unui apropiat etc. acum, având în vedere că îmbătrânire sănătoasa din punct de vedere psiho-emoțional condiționează pentru cât timp vom rămâne lucizi, activi și independenți reducând sau compensând astfel deteriorările care pot apărea la vârsta a treia poate că este un motiv suficient de important. Luciditatea și autonomia sunt parametrii cheie în definirea stării de bine a indivizilor la această vârstă. Numai capacitatea de autoreglare emoțională luată separat, conform unor studii recente, dacă rămâne în parametrii corespunzători poate aduce efecte pozitive benefice în plan cognitiv, social și emoțional, deoarece cu cât deficitele în auto-reglarea emoțională sunt mai masive, cu atât nivelul de iraționalitate crește și aceasta este doar o pârghie prin care impactează deteriorarea calității vieții psihice.

De ce ar trebui să te folosești sau cum poți acționa concret să previi activ îmbătrânirea?

Ar trebui în primul rând să verifici (și să rezolvi, dacă e cazul) dacă au apărut deficite în diverse arii și abilități (cognitive, emoționale, sociale) sau dacă sunt prezente deja la nivel subclinic sau chiar clinic, diverse tulburări emoționale (distimia, depresia, anxietatea etc.) și tabloul clinic aferent unor tulburări emoționale;

Ar trebui să îți antrenezi și ameliorezi strategiile de a face față evenimentelor negative și stresorilor de viață (evenimente negative, stres, obligații etc.) ținând cont de particularitățile tale emoționale și problemele tale de sănătate și să controlezi pe cât posibil pe acelea care au o componentă psihologică;

Ar trebui să te antrenezi în descoperirea punctelor forte și a calităților care îți permit să duci o viață plină de sens și semnificație și care să te împlinească ca persoană, care să îți permită să cultivi ce e bun în tine și să sporești împlinirea adusă de iubire, muncă și deconectare.

Ar trebui să te antrenezi în ceea ce privește autoreglarea emoțională și cognitivă (reprezintă cea mai eficientă manieră de a preveni îmbătrânirea);

Ar trebui să îți reactivezi și exploatezi capitalul propriu, să îți reanalizezi idealurile de viață și obiectivele care te definesc de fapt ca persoană și pe care, în mod paradoxal, nu le-ai pus în act până la acest moment din viață

Ar trebui să te lași format în tehnici specifice psihologiei pozitive implicate în profilaxia îmbătrânirii

             Noi nu ne încadrăm în rândurile celor care se preocupă doar de remedierea aspectelor negative, a deteriorărilor cognitive, emoționale și sociale pe care le aduce îmbătrânirea, noi te sfătuim să intri în rândurile puținilor care se concentrează pe prevenția deteriorării, menținerea plasticității cognitive și emoționale, pe a trăi activ și inteligent la vârsta a treia, pe a te bucura deplin de maturitate, de înțelepciune de a ști pentru ce anume merită să depui efort și să te mobilizezi și anume fericirea și bunăstarea psiho-emoțională și fiziologică pentru că toate acestea ți le datorezi. O viață în care ai construit, ai acumulat ai realizat lucruri semnificative trebuie încununată de beneficiile pe care ar trebui să ți le satisfaci. Nu întâmplător formula după care se ghidează consumul generației mature în SUA este reprezentată de sloganul: Mi-o datorez!

           Pentru toate cele realizate în viață cu efort ne datorăm cel puțin bunurile și serviciile care ne ajută și ne antrenează să rămânem în cea mai deplină formă și stare de spirit pe care ne-o poate permite un set de limite fizice.

 

Cabinet psihoterapie Simona Mălăescu

www.clujpsihoterapie.ro

Strada Clinicilor la nr. 50 et. 1,

Telefon 0745366754 sau 0784152273.

Cluj Napoca, Cluj

 

Leave a reply