Psihoterapia

 reprezintă intervenția psihoterapeutică propriu-zisă (tratamentul psihoterapeutic), natura aspectelor asupra cărora se solicită intervenția psihoterapeutică dar și opțiunile clienților, dictează cadrul sau forma de derulare a demersului: psihoterapie individuală, de cuplu și familie sau grup. Oamenii se adresează de cele mai multe ori unui psihoterapeut fie atunci când starea psihologică și emoțională sau anumite manifestări comportamentale ale acestora interferează sau deteriorează unul sau mai multe dintre compartimentele existenței obișnuite a individului (viața personală, de cuplu, profesională, socială sau performanța academică), atunci când survin evenimente de viață negative sau stresante care depășesc prin natura, intensitatea sau suprapunerea lor capacitatea și mecanismele de a face față de care dispune individul, fie atunci când un anumit aspect al personalității sau modului învățat de a acționa, reacționa sau relaționa necesită optimizare (asertivitate redusă, anxietate de performanță, stimă de sine redusă, sentiment al autoeficacității sau eficienței redus, locus de control extern ridicat, deficit de atenție, dificultăți în a rămâne concentrat în sarcină etc.)

 

Obișnuim să ne adresăm unui psihoterapeut atunci când intensitatea unui anumit tablou de simptome psiho-emoționale devine dificil sau neplăcut de gestionat pe cont propriu, datorită manifestării unor simptome pe care obișnuim să le diferențiem în: aspectele clinice (care întrunesc criteriile de diagnostic pentru diagnosticarea unei tulburări emoționale, de personalitate sau de altă natură) și aspecte subclinice (prezența unor simptome psiho-emoționale problematice și relevante pentru o anumită tulburare dar care nu se prezintă la intensitatea, frecvența, numărul sau combinația suficient de relevantă clinic pentru diagnosticarea cu o anumită tulburare).

 

În afara acestei problematici cu un caracter mai mult sau mai puțin tranzitoriu, un domeniu aparte ce implică drept consecință o abordare aparte, îl reprezintă refacerea psihologică în urma unui eveniment de viață negativ (decesul unui apropiat, diagnosticarea cu o afecțiune severă, divorț, disoluția unei relații sentimentale relevante non-maritale, concedieri etc.) cu sau chiar traumatic (accidente violente, abuz sexual, implicarea într-un hazard etc.) în urma cărora corolarul de consecințe psiho-emoționale poate merge de la dezvoltarea tulburării specifice de șoc post-traumatic (PTSD), până la (re)activarea unor manifestări relevante clinic pentru tulburări ce pot caracteriza evenimente de viață negative repetate nespecifice precum depresia, abuzul de alcool sau substanțe, anxietatea, anumite tulburări de personalitate etc.

 

Aspecte clinice:
Înainte de toate: o precizare: linia dintre problemele clinice și cele subclinice este foarte subțire, un comportament alimentar nesănătos prelungit, combinat cu o atitudine nepotrivită în legătură cu alimentația și o imagine corporală distorsionată pot face tranziția subtil într-o tulburare precum anorexia sau bulimia, o predispoziție de a răspunde cu stări de alarmă și anxietate ca și trăsătură în condițiile combinării cu evenimente de viață stresante sau negative pot conduce la instalarea uneia dintre tulburările de anxietate și cel mai frecvent, a declanșării atacului de panică etc. Acesta este motivul pentru care orice stare psihologică sau emoțională care deja interferează cu vre-unul dintre compartimentele vieții enumerate anterior nu trebuie lăsată să se accentueze și necesită adresarea către un specialist, atât pentru faptul că orice problemă subclinică poate deveni clinică în scurt timp, cât și pentru faptul că nu ne putem autodiagnostica sau autoadministra tratament (în absența accesului la informația de specialitate validată științific și reglementată profesional, a studiilor sistematice și acumulări în timp ale rezultatelor cunoașterii precum și a beneficierii de instrumente de evaluare și diagnostic validate științific și controlate psihometric). Adresarea la timpul potrivit a unor probleme ce pot atinge nivelul relevant pentru patologie ar trebui să constituie un demers la fel de curent și firesc precum supravegherea greutății sau preocupările pentru menținerea unui aspect fizic plăcut. Cunoașterea factorilor personali protectivi dar și de vulnerabilitate, a mecanismelor proprii de a face față (coping) situațiilor de viață stresante sau negative de care dispune fiecare individ în parte, precum și care este diferența între mecanismele adaptative (funcționale) și cele neadaptative (disfuncționale) ar trebui să facă parte din informarea și preocupările noastre despre un stil de viață sănătos la fel ca preocupările pentru a cunoaște în ce constă alimentația sănătoasă și mersul la sala de fitness.

 

Probleme clinice sau în curs de a deveni de relevanță clinică:

  • Anxietate (fobii specifice, anxietate socială și de performanță – frica de a vorbi sau a susține ceva în fața unui public), tulburarea obsesiv-compulsivă și atacuri de panică
  • Depresie și distimie
  • Tulburarea bipolară și alte episoade afective
  • Tulburările Psihotice și episoade Afective şi Psihotice
  • Tulburările în Legătură cu Alcoolul şi Substanţele
  • Tratament pentru alte dependențe (alcool, jocuri de noroc etc.)
  • Tulburările alimentare și de imagine corporală (anorexie, bulimie, episoade de alimentație compulsivă și excesivă, obezitate, tulburări alimentare fără altă specificare)
  • Tulburări de personalitate (borderline, de tip narcisist, de tip depresiv, pasiv-agresivă, de tip evitant, histrionică, antisocială, etc.)
  • Dificultăți de adaptare
  • Comportament antisocial 

 

Probleme de viață:

  • consiliere de cuplu;
  • antrenament pentru asertivitate și comunicare eficientă;
  • anxietate de performanță;
  • antrenament pentru a înțelege și relaționa corespunzător cu copii sau copii adolescenți;
  • antrenament pentru ajustarea psihologică la disoluția unei relații romantice (refacerea post-despărțire în relații non-maritale; consiliere post-divorț adulți și copii);
  • alte probleme de optimizarea a vieții proprii și dezvoltare personală (vezi secțiunea de dezvoltare personală)

Pentru toate aceste probleme clinice sau non-clinice se oferă de asemenea psihoterapie on-line (vezi secțiunea Terapie Online )

Cabinet Simona Mălăescu

Str Clinicilor
nr 50, et 1
Cluj Napoca


  • Mălăescu Simona

    Mălăescu Simona

    Psiholog clinician si Psihoterapeut specializat in Terapii cognitiv-comportamentale

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial